Cum va arăta alimentația viitorului și ce rol va juca genetica

Rezultatele cercetărilor privind alimentația populatiei globale în 2028 relevă un meniu care va conține cu siguranță mai puțină carne și lactate. Urmatorii 10 ani de studii promit că alimentația va fi bazată pe caracteristicile genetice ale individului și că studierea genomului fiecăruia va conduce la o maximă personalizare a programului alimentar. Astfel, se va incheia era dietelor bazate pe recomandări generale și se va întelege faptul ca alimentele care hrănesc și energizează un individ, produc oboseală cronică sau balonare altuia.

”Așadar, prin analizarea ADN-ului vom fi în masură să recomandăm excat ce tip de fructe sau de legume sau de cereale integrale ar trebui să consume o persoană și cat de des. Deși par la acest moment un scenariu abstract, alimentele bogate în proteine de origine animală vor fi înlocuite de: insecte, alge, GMO, carne din plante, plante perene, etc. ”, declară Lector Univ. Dr. Lygia Alexandrescu, de la Universitatea Româno Americană din București.

Până atunci însă, OMS recomandă cu insistență întoarcerea la alimentul local și integral, promovând calitatea alimentului și nu doar numarul de calorii pe care-l furnizează alimentul. Reducerea aportului zilnic de sare, zahăr rafinat, alcool și de suplimente alimentare sunt alte măsuri recomandate.

Totodată, specialiștii din domeniu sunt de părere că la vârsta adolescenței există o serie de dificultăți specifice privind comportamentul alimentar: obiceiuri de hrănire și activitate fizică precare, absența micului dejun, gustări bogate în calorii și sărace în nutrienți, aport scăzut de fructe, legume și lactate, hidratare incompletă cu apă, urmarea dietelor restrictive și apariția tulburărilor alimentare și emoționale, mâncatul în exces și apariția obezității de aport, etc.

Ei consideră că prin programe bine definite de educație nutrițională se pot depăși aceste dificultăți, iar crearea unor obiceiuri alimentare sănătoase de timpuriu devine cea mai eficientă metodă de păstrare a stării de sănătate pe termen lung la adolescenți.

O dietă bazată pe cât mai multe legume și fructe locale, pe cereale integrale, pe grăsimi nesaturate, pe proteine de calitate împreună cu o hidratare completă cu ape naturale autohtone, reprezintă alegerea optimă de hranire la momentul actual. Important e ca acest mod corect de hrănire să fie susținut de un somn de bună calitate, de mers pe jos, măcar 30 de minute pe zi și de o stare psihică pozitivă.