De ce nu are România restaurante cu stele Michelin

Ce este distincția Michelin?

Termenul “Michelin Star” este o emblemă a calității serviciilor și mai ales a preparatelor dintr-un restaurant.

În jurul lumii, restaurantele se mândresc cu statutul pe care stelele Michelin îl aduc. Partea amuzantă este că aceste stele sunt date de o companie renumită în primul rând pentru vânzarea de anvelope și cauciucuri pentru mașini.

Stelele Michelin sunt de la 1 la 3. Doar 23 de restaurante din lume au primit recunoaşterea supremă, şi anume trei stele Michelin. Există restaurante Michelin în Praga – Cehia, în Budapesta – Ungaria şi în Varşovia – Polonia. Mai mult, avem două restaurante decorate cu stele şi în Dubrovnik şi în Zagreb, în Croaţia. România nu are niciun restaurant care să aibă o stea Michelin, deși perspective există.

Cum se acordă stelele Michelin

Procesul este însă unul foarte laborios: înainte de primirea primei stele Michelin, restaurantul primește nu mai puțin de 4 vizite naționale; a doua stea Michelin este acordată după 10 vizite a inspectorilor naționali și francezi, iar a 3-a stea Michelin este acordată numai după controlul inopinat și detaliat al inspectorilor internaționali.

Cei care fac recenziile se concentrează pe calitate, tehnică, personalitate și consistența mâncării. Ei fac abstracție de decor, cum este așezată masă sau serviciile oferite de restaurant.

De ce nu avem restaurante românești cu stele Michelin

Nu este uşor de obţinut o stea Michelin şi, cu siguranţă, este foarte greu de păstrat asta pentru că inspectorii care acordă aceste stele sunt atenţi atât la tehnică preparării, la calitatea mâncării, dar şi la povestea din farfurie.

În primul rând, pentru că bucatele româneşti se gătesc lent şi sunt rareori modernizate. Ne lipseşte şi recunoaşterea internaţională, deoarece prea puţini români participă la concursuri de gastronomie.

Mai avem mult de lucrat şi la capitolul ingrediente. Asta pentru că, tendinţele se îndreaptă spre bucătăria simplă – în care se vor folosi mai mult decât oricând fructe şi legume.

Argumentul multor chefi de top din București este că nu este posibil să găsești cele mai bune produse tot timpul anului, iar criteriul prospețimii și diversității preparatelor este unul definitoriu.

De vină este felul în care funcționează industria, dar și clienții români. Aceștia nu-și doresc să plătească o notă de plată mare pentru o porție minusculă de hrană

“Voi nu aveţi o bucătărie evoluată. E o bucătărie rustică, specifică unei regiuni şi trebuie să evoluaţi. Astăzi, stelele şi marea bucătărie se bazează pe bucătăria tradiţională, dar a evoluat-o. Şi al doilea motiv, e că nu sunteţi organizaţi şi nu participaţi la concursuri mari de bucătărie. Nu există recunoaşterea bucătăriei de aici”, spune pentru stirileprov.ro Cristophe Geoffroy, chef.

„Astăzi, dacă bucătăriile sunt de standardul Stelelor Michelin, vor ajunge la ele, dar trebuie să participe şi să câştige concursuri şi avem concursuri de prestigiu şi trebuie şi, împreună cu Guvernul României, să facă un mare concurs unde să selectaţi cei mai buni bucătari români”, spune Chef Alain Alexanian.

Chiar ai nevoie de stele Michelin?!

Ca orice lucru despre care se vorbește mult, înseamnă publicitate, turism și mai mulți clienți. Asta dacă ai chef și potența financiară să dai și câteva sute de euro pe o porție minusculă de mâncare. Mulți acuză că e vorba doar de snobism și epatare și că nu are o relevanță gastronomică.

Există și specialiști care au criticat stelele Michelin afirmând că cei care fac recenzii au o afinitate față de bucătăria franțuzească și stilul formal de a lua cină. Cu toate acestea, în 2016, două chioșcuri din Singapore au primit câte o stea Michelin. Acolo clienții stau în picioare, la coadă, pentru o masă delicioasă la doar 2 dolari de persoană.

Până la urmă, considerăm că totul se reduce la gusturi și la buget. Poftă bună!